Terapia complexă a prostatitei
Limita de detectie — PSA total: 0. Lipsa de specificitate cat si inabilitatea acestui marker de a determina agresivitatea tumorii reprezinta cele mai semnificative limitari ale testului PSA in detectia cancerului de prostata.
In Europa aceasta valoare prag este utilizata frecvent atat in studiile clinice cat si in practica medicala. Pe baza aceptor date si a altor constatari provenite din studii s-a sugerat reducerea valorii prag a PSA pentru detectarea cancerului de prostata; astfel in SUA a fost adoptata valoarea de 2.
Desi reducerea valorii prag poate imbunatati screening-ul cancerului de prostata, trebuie luat in considerare si impactul generarii unui numar mai mare de rezultate fals-pozitive si in consecinta de biopsii nenecesare. In concluzie, nu exista o valoare prag optima pentru PSA; in unele tari valoarea prag a fost redusa la 2. Limite si interferente Alte afectiuni benigne ale prostatei care pot fi insotite de cresteri ale PSA sunt: prostatita acuta sau cronica, infarctul prostatic, retentia de urina.
Ejacularea poate determina cresteri tranzitorii ale PSA. Dupa tratamentul hormonal PSA nu reflecta intotdeuna comportamentul tumorii. Medicatia anti-androgenica poate genera valori scazute de PSA, in prezenta bolii reziduale.
Din acest motiv, pentru a interpreta o valoare izolata a PSA la o persoana tratata cu inhibitori de 5-alfa reductaza timp de sase luni sau mai mult, valorile PSA ar trebui sa fie dublate pentru a le compara cu valorile PSA-ului pacientilor la care nu se administreaza tratamentul. Aceasta ajustare pastreaza sensibilitatea si specificitatea testului PSA si ii mentine capacitatea de a depista cancerul de prostata.
Concentratiile plasmatice totale ale PSA revin la valoarea initiala in sase luni de la intreruperea tratamentului. Sursa: terapia complexă a prostatitei.
